În momentul de faţă există două tipuri de transplant de celule stem şi câteva surse potrivite de prelevare a acestor celule. Pacientul împreună cu medicul său vor decide împreună care este cea mai bună metodă terapeutică.
Ce este transplantul de celule stem?
Transplantul de celule stem este un tratament ce încearcă să vindece anumite tipuri de cancer, precum leucemia, limfomul şi mielomul. În procesul de pregătire a corpului pentru transplantul de celule stem, pacientul primeşte doze mari de chimioterapie şi uneori şi radioterapie pentru a se încerca distrugerea tuturor celulelor canceroase dar şi a celulelor stem existente în măduva osoasă.
Celulele stem sunt celule sangvine timpurii, prezente în măduva osoasă, ce se transformă în globule roşii, globule albe şi în trombocite. Corpul nostru are nevoie de celule stem pentru a putea supravieţui, aşa că după tratamentul cu doze crescute de chimioterapie şi radioterapie, pacientului îi sunt inserate în corp celule stem menite să înlocuiască acele celule distruse de tratamentul împotriva cancerului.
Ce sunt factorii de creştere:
Pacientului îi sunt administrate injecţii cu factori de creştere înainte şi uneori şi după transplantul de celule stem. Aceşti factori de creştere sunt proteine naturale care stimulează măduva osoasă să producă celule sangvine.
Factorii de creştere îi sunt injectaţi subcutanat pacientului timp de cinci-zece zile. Uneori aceste injecţii cu factori de creştere sunt asociate şi cu doze scăzute de chimioterapie. Injecţiile cu factori de creştere alături de chimioterapie stimulează măduva osoasă să producă un număr mai mare de celule stem.
Aceste celule stem pătrund apoi în circuitul sangvin. De-a lungul tratamentului cu factori de creştere, pacientului I se fac în mod periodic analize de sânge pentru a se analiza nivelul de celule stem din sânge. Atunci când se constată că există suficiente celule stem în sânge, începe procesul de recoltare.
Injecţiile cu factori de creştere pot cauza şi unele efecte secundare precum: mâncărime la locul unde s-a făcut injecţia, febră sau dureri osoase.
Colectarea de celule stem
Procesul de colectare de celule stem durează în jur de trei-patru ore. Donatorului îi este ataşat o perfuzie prin care sângele ajunge într-o maşină ce separă celulele stem, pentru ca apoi sângele rezultat după separare să fie reintrodus în corpul donatorului. Celulele stem astfel colectate sunt apoi congelate până în momentul în care urmează să fie folosite.
Oboseala este un simptom comun în rândul pacienţilor după donare. Alte simptome implică senzaţii de furnicătură în jurul gurii şi crampe musculare, ca urmare a scăderii nivelului de calciu.
Tipuri de transplant de celule stem
Principalele două mari tipuri de transplant de celule stem sunt:
Transplantul de celule stem Autologous
Acest tip de transplant de celule stem se foloseşte de propriile celule stem ale donatorului. Mare parte a transplanturilor Autologous sunt destinate tratării mielomului şi recidivei limfomului non-Hodgkin sau Hodgkin.
Avantajele transplantului de celule stem Autologous: un risc mai mic de respingere a celulelor stem transplantate – afecţiunea “grefă contra gazdă”, în care noile celule donate consideră că vechile celule sunt străine şi le atacă; grefare rapidă; mai puţine efecte secundare.
Dezavantajele transplantului de celule stem Autologous: în urma acestui tip de transplant unele celule canceroase mai pot să supravieţuiască; efectul de distrugere a celulelor canceroase încetează după stoparea şedinţelor de chimioterapie sau radiaţii.
Cum funcţionează transplantul de celule stem Autologous:
Propriile celule stem ale pacientului sunt colectate, îngheţate şi depozitate în condiţii speciale.
Pacientul este apoi supus unui tratament special pe bază de chimioterapie şi posibil radioimunoterapie pentru a se ucide celulele canceroase precum şi celulele stem aflate în stadiu imatur în măduva osoasă.
Celulele stem colectate anterior sunt dezgheţate şi transplantate înapoi în corpul pacientului.
În cazul unui transplant de celule stem în tandem (un transplant dublu autologous), pacientul trebuie să treacă prin paşii prezentaţi mai sus de două ori în loc de o singură dată, cu o perioadă de trei-sase luni între proceduri. În cazul mielomului multiplu, un transplant de celule stem în tandem prezintă o şansă considerabil mai mare de reuşită în comparaţie cu un transplant de celule stem normal. Cu toate acestea, studiile clinice efectuate recent au relevant faptul că folosind propriile celule stem ale pacientului, procedură urmată apoi de un tratament de menţinere cu o intensitate redusă şi de un al doilea transplant, de această dată cu celule stem de la o rudă compatibilă, creşte chiar mai mult şansa unei proceduri de succes pe termen lung.
Transplantul de celule stem Allogeneic
Acest tip de transplant de celule stem are la baza celule stem obţinute de la un donator, fie ea o rudă a pacientului sau un voluntar compatibil cu acesta. Transplantul de celule stem Allogeneic este mai puţin frecvent în comparaţie cu transplantul de celule stem autologous.
Transplantul de celule stem Allogeneic este folosit în cazul leucemiilor, a limfomului agresiv şi a transplantului de celule stem autologous eşuat.
Avantajele transplantului de celule stem Allogeneic: celulele stem transplantate sunt cancer-free; deoarece transplantul crează un nou sistem imunitar, efectul de distrugere a celulelor canceroase continuă şi după finalizarea transplantului.
Dezavantajele transplantului de celule stem Allogeneic: organismul pacientului poate percepe celulele stem ale donatorului ca fiind străine sau pot reacţiona împotriva lor; un procedeu de grefare mai lent; mai multe posibile efecte secundare.
Cum funcţionează transplantul de celule stem Allogeneic
Celulele stem sunt prelevate de la un donator compatibil, din măduva osoasă sau din sângele periferic, sau pot să provină din sângele cordonului ombilical.
Pacientul este pregătit de transplant prin şedinţe de chimioterapie şi radiaţii. Acestea ucid celulele canceroase şi distrug sau slăbesc sistemul imunitar al pacientului astfel încât sistemul imunitar sănătos al donatorului, prin celulele stem transplantate, să preia controlul.
Pacientul este supus procedurii de transplant de celule stem provenite de la un donator.
Celulele stem – De unde provin acestea în momentul transplantării
Iată un scurt sumar al diferitelor surse de recoltare de celule stem:
- Celule stem provenite din sângele periferic al pacientului
- Sângele este colectat de-a lungul a trei-cinci şedinţe, în momentul în care cancerul nu este activ în corp.
- Sângele recoltat este apoi plasat într-o maşinărie de tip centrifugă, pentru a separa celulele stem.
- Celulele stem obţinute sunt “curăţate” astfel încât să se elimine orice urme de posibile celule canceroase.
- Pacientului îi este perfuzat sângele din care au fost extrase celulele stem.
- Celulele stem recoltate sunt îngheţate şi depozitate în condiţii corespunzătoare, până în momentul în care vor putea fi transplantate în corpul pacientului, de regulă după şedinţele de chimioterapie şi/sau radiaţii.
- În urma procesului de colectare de sânge sunt recoltate suficiente celule stem pentru două transplanturi, necesare în special în cazurile de mielom multiplu.
- Celulele stem provenite din măduva osoasă a pacientului
- Celulele stem sunt prelevate sub anestezie generală, din zona şoldului (această procedură se efectuează foarte rar în cazul transplantului de celule stem de tip autologous).
- Celule stem provenite din sângele periferic
- Celulele stem provenite din sângele periferic al unui donator sunt colectate din sângele prelevat de-a lungul a două-trei zile.
- Sângele recoltate este plasat într-o maşinărie de tip centrifugă, ce separa celulele stem din sânge, sângele rezultat fiind apoi perfuzat înapoi donatorului.
- Celule stem provenite din măduva osoasă a unui donator
- Celulele stem sunt extrase din zona şoldului donatorului, atunci când acesta se află sub anestezie generală.
- Celule stem din cordonul ombilical
În ultimii ani tot mai mulţi părinţi au depozitat sângele din cordonul ombilical al copiiilor lor în bănci de celule stem. Deoarece sângele din cordonul ombilical conţine celule stem imature, o compatibilitate parţial poate rezulta din acest sânge. Persoanele adulte pot avea nevoie de mai mult de o donaţie pentru a obţine suficiente celule stem pentru un transplant.
Cum te decizi ce tip de transplant şi ce tip de sursa de celule stem ţi se potriveşte?
În acest moment există mai mulţi factori ce trebuie luaţi în considerare în cadrul unei discuţii cu medicul:
- Tipul şi stadiul afecţiunii pacientului
- Vârsta şi starea generală de sănătate a acestuia
- Gradul de distrugere al măduvei osoase cauzat de chimioterapie şi radiaţii
Dacă există rude ce se pot transforma în donator compatibili sau este nevoie să se apeleze la donator externi sau la sânge din cordonul ombilical
Pe lângă cele două tipuri principale de transplant de celule stem mai există încă trei variante mai puţin cunoscute:
Mini Transplantul de Celule Stem (transplantul non-mieloablativ)
Pentru unele persoane, vârsta sau anumite probleme de sănătate face că procedura de distrugere a măduvei osoase înainte de transplant să fie una periculoasă. Pentru aceste persoane, medicii pot apela la un tip de transplant de celule stem allogeneic numit şi mini-transplat de celule stem.
În comparaţie cu transplantul de celule stem allogeneic standard, mini-transplantul de celule stem apelează la o cantitate mai mică de chimioterapie şi/sau radioterapie în stadiul de pregătire a pacientului pentru transplant.
Medicul se poate referi la acest tip de transplant că la un transplant non-mieloablativ sau poate menţiona reducerea intensităţii terapiilor de pregătire a pacientului înainte de transplant (chimioterapie şi radioterapie).
Idea principală în cazul mini-transplantului de celule stem este de a ucide o parte din celule canceroase împreună cu o parte din măduva osoasă şi de a suprima sistemul imunitar suficient de mult pentru a permite celulelor stem donate să se instaleze şi să se dezvolte în măduva osoasă a pacientului.
Spre deosebire de transplantul de celule stem allogeneic standard, atât celulele stem de la donator cât şi cele ale pacientului coexista în corpul pacientului pentru o vreme după mini-transplant.
Însă, încetul cu încetul, în decurs de câteva luni, celulele stem donate acaparează măduva osoasă înlocuind vechile celule stem ale pacientului.
Aceste noi celule stem pot apoi să contribuie la dezvoltarea unui răspuns imunitar la cancer, ajutând la distrugerea celulelor canceroase ale pacientului – efectul grefa contra cancer.
Unul dintre avantajele mini-transplantului de celule stem este doza redusă de chimioterapie şi/sau de radioterapie administrate pacientului. Şi, deoarece celulele stem ale pacientului nu sunt în întregime distruse, nivelul hematocitelor nu scade atât de mult în timp ce aşteaptă ca noile celule stem să producă hematocite normale. Acest lucru este extrem de important mai ales pentru pacienţii în vârstă sau pentru cei care se confruntă şi cu alte probleme de sănătate şi care nu sunt suficient de puternici pentru a fi supuşi unui transplant de celule stem allogeneic standard. Rareori mini-transplantul de celule stem este folosit şi în cazul pacienţilor care au fost deja supuşi unui transplant.
Mini-transplantul de celule stem tratează anumite afecţiuni mai bine decât alte tipuri de transplant de celule stem. Cu toate acestea mini-transplantul de celule stem poate să nu funcţioneze la fel de bine asupra pacienţilor care au celulele canceroase extinse în mare parte a corpului său în cazul pacienţilor care manifestă o evoluţie galopantă a cancerului. În plus, deşi efectele secundare din urmă chimioterapiei şi radiaţiei sunt mai mici decât în cazul transplantului de celule stem allogeneic standard, riscul de apariţie a bolii grefa contra gazdă este mai mare.
Mini-transplantul de celule stem a început să fie folosit abia în anii 1990. Deşi există un risc mult mai mic de apariţie a unor complicaţii, riscul unei recidive a cancerului este mult mai mare. Modalităţi de îmbunătăţire a şanselor oferite de acest tratament pacientului sunt încă cercetate de către specialişti.
Studiile au analizat şi posibilitatea folosirii unui mini-transplant allogeneic de celule stem după un transplant de celule stem autologous. Acesta este un alt tip de transplant de celule stem în tandem, ce este testat în anumite tipuri de cancer, precum mielomul multiplu.
Transplantul de celule stem autologous poate ajuta la scăderea prezenţei cancerului astfel încât dozele scăzute de chimioterapie şi radioterapie efectuate înainte de mini-transplantul de celule stem allogeneic să funcţioneze mai bine. În acest fel pacientul încă beneficiază de efectul grefa contra cancer prezent în cazul transplantului de celule stem allogeneic.
Transplantul de celule stem singenic – destinat persoanelor care au un geamăn identic
Transplantul de celule stem singenic este un tip special de transplant de celule stem allogeneic, ce poate fi folosit doar atunci când pacientul are un geamăn identic (este vorba despre gemeni sau tripleţi) ce poate dona – mai exact un geamăn identic ce are acelaşi tip de ţesut.
Un avantaj al transplantului de celule stem singenic este acela că boala grefa contra gazda nu reprezintă un risc. De asemenea nu există nici celule stem canceroase în transplant, aşa cum ar fi în transplantul autologous clasic.
Un dezavantaj al transplantului de celule stem singenic este acela că, deoarece noul sistem imunitar este atât de similar cu cel al pacientului, nu există nici efect de tip grefa contra cancer. De aceea, fiecare efort trebuie îndreptat către distrugerea tuturor celulelor canceroase înainte de transplant, pentru a ajuta la împiedicarea recidivei cancerului.
Transplanturi de celule stem cu semi-compatibile
Unele centre din lume practică transplanturile de celule stem semi-compatibile (transplant de celule stem haploidentice), pentru persoane care nu au donator compatibili în cercul apropiat de cunoştinţe – prieteni sau rude. Această tehnică este folosită cel mai adesea în cazul copiiilor, folosindu-se că donator în principal unul dintre părinţi, deşi există şi posibilitatea ca un copil să doneze către părinte.
Jumătate din factorul de compatibilitate este perfect, în timp ce cealaltă jumătate nu se potriveşte deloc. De aceea transplantul de celule stem semi-compatibile (haploidentice) necesită aplicarea unei metode speciale de îndepărtare a anumitor globule albe care pot induce boala grefa contra gazda.
Transplantul de celule stem haploidentice se practică foarte rar, însă este studiat în mai multe centre medicale, cercetătorii continuând să caute noi metode pentru a face transplantul de celule stem haploidentice un succes.